Data Dashboards

Romania
Measurement
Measuring the Change

using prevalence data providing the widest temporal coverage of the most complete and comparable measures available by ICLS standards.

Child labour data with a complete statistical definition is only provided for 2001. There is no change to report.

%
Best Target 8.7 Data: Child Labour Rate

The data visualization displays yearly child labour statistics based on a variety of nationally-representative household surveys. All years of data hold up to standards set by interagency collaboration between ILO, UNICEF and World Bank, though, in some cases are not perfectly comparable between years. Detailed information on each data point is provided in the Measurement tab (above).

Data Availability
  • Child labour: ILO/UNICEF data
  • Forced labour: No nationally representative data
  • Human trafficking: Case data available
Context
Human Development

Human Development Index Score: 0.816 (2018)

Mean School Years: 11.0 years (2018)

Labour Indicators

Vulnerable Employment: 25.2% (2018)

Working Poverty Rate: No data available

Government Efforts
Key Ratifications
  • ILO Protocol of 2014 to the Forced Labour Convention, P029: Not Ratified
  • ILO Worst Forms of Child Labour Convention, C182: Ratified 2000
  • UN Protocol to Prevent, Suppress and Punish Trafficking in Persons, Especially Women and Children (Palermo Protocol): Ratified 2002
Social Protection Coverage

General (at least one): 95.0% (2016)

Unemployed: 22.7% (2014)

Pension: 100% (2014)

Vulnerable: 82.6% (2016)

Children: 100% (2016)

Disabled: 100% (2016)

Poor: 100% (2016)

Measurement of child labour prevalence has evolved considerably over the past two decades. Estimates of child labour incidence are more robust and exist for more countries than any other form of exploitation falling under SDG Target 8.7.

Child Labour Rate, Aged 5-17 (Source: ILO)

Based on the international conventions and the International Conference of Labour Statisticians (ICLS)  resolution, and consistent with the approach utilized in the ILO global child labour estimates exercise, the statistical definition of child labour used includes: 

a) children aged 5-11 years in all forms of economic activity;
b) children aged 12-14 years in all forms of economic activity except permissible “light” work;
c) children and adolescents aged 15-17 years in hazardous work; and
d) children aged 5-14 years performing household chores for at least 21 hours per week.

In Romania, data on the percentage of child labourers is provided for 2001.

The chart displays differences in the percentage of children aged 5-17 in child labour by sex. Complete disaggregated data to compare groups is not provided.  

 

Children in Hazardous Work, Aged 5-14 (Source: ILO)

Hazardous child labour is the largest category of the worst forms of child labour with an estimated 73 million children aged 5-17 working in dangerous conditions in a wide range of sectors. Worldwide, the ILO estimates that some 22,000 children are killed at work every year.

In Romania, the latest estimates show that 0.1 percent of children aged 5-14 were engaged in hazardous work in 2001.

The chart displays differences in the percentage of children aged 5-14 in hazardous labour by sex. Complete disaggregated data to compare groups is not provided. 

Children in Hazardous Work, Aged 15-17 (Source: ILO)

Children aged 15-17 are permitted to engage in economic activities by international conventions in most cases, except when the work is likely to harm the health, safety or morals of children (Article 3 (d) of ILO Convention concerning the Prohibition and Immediate Action for the Elimination of the Worst Forms of Child Labour, 1999 (No. 182)). 

In Romania, the latest estimates show that 1.3 percent of children aged 15-17 were engaged in hazardous work in 2001.

The chart displays differences in the percentage of children aged 15-17 in hazardous labour by sex. Complete disaggregated data to compare groups is not provided. 

Children in Economic Activity by Sector, Aged 5-14: total (Source: ILO)

Identifying the sectors in which the most child labour exists can help policy actors and practitioners target efforts toward those industries. 

The latest data available on child labour by sector for Romania is from 2001. By the 2001 estimate, the Agriculture sector had the most child labourers, followed by the Other Services sector, the Construction, Mining and Other Industrial Sectors and the Commerce, Hotels and Restaraunts sector.

The chart to the left displays child labour prevalence in each sector for all children. The chart below shows the differences in child labour by sector with comparisons between groups by sex.

Children in Economic Activity by Sector, Aged 5-14: sex (Source: ILO)

Measuring the incidence of forced labour is a much more recent endeavour and presents unique methodological challenges compared to the measurement of child labour.

No nationally representative data is available on forced labour prevalence in Romania.

Visit the How to Measure the Change page for information on new guidelines presented by the International Labour Organization and adopted by the International Conference of Labour Statisticians.

The challenges in estimating human trafficking are similar to those of estimating forced labour, though recent innovations in estimation have begun to produce prevalence estimates in developed countries.

Identified Victims of Human Trafficking (Source: GRETA)

According to the European Commission, Romania is primarily a country of origin for victims of human trafficking. Within Romania, the majority of identified victims of trafficking are Romanian citizens. The most prevalent form of trafficking in Romania is sex trafficking. Women, both adults and minors, constitute the principal vulnerable group to trafficking.

The graph on the right shows the number of identified victims of human trafficking per year in Romania, as reported by Romanian authorities to the Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings (GRETA).

Key aspects of human development, such as poverty and lack of education, are found to be associated with risk of exploitation. Policies that address these issues may indirectly contribute to getting us closer to achieving Target 8.7.

Human Development Index (Source: UNDP)

The Human Development Index (HDI) is a summary measure of achievements in three key dimensions of human development: (1) a long and healthy life; (2) access to knowledge; and (3) a decent standard of living. Human development can factor into issues of severe labour exploitation in multiple ways.

The chart displays information on human development in Romania between 1990 and 2018. Only certain sample years have data disaggregated by sex. 

The most recent year of the HDI, 2018, shows that the average human development score in Romania is 0.816. This score indicates that human development is very high.

HDI Education Index (Source: UNDP)

Lack of education and illiteracy are key factors that make both children and adults more vulnerable to exploitive labour conditions.

As the seminal ILO report Profits and Poverty explains:

“Adults with low education levels and children whose parents are not educated are at higher risk of forced labour. Low education levels and illiteracy reduce employment options for workers and often force them to accept work under poor conditions. Furthermore, individuals who can read contracts may be in a better position to recognize situations that could lead to exploitation and coercion.”

The bars on the chart represent the Education Index score and the line traces the mean years of education in Romania over time.

 

Decent work, a major component of SDG 8 overall, has clear implications on the forms of exploitation within Target 8.7. Identifying shortcomings in the availability of equitable, safe and stable employment can be a step in the right direction towards achieving Target 8.7.

HDI Vulnerable Employment (Source: UNDP)

There are reasons to believe that certain types of labour and labour arrangements are more likely to lead to labour exploitation. According to the ILO:

“Own-account workers and contributing family workers have a lower likelihood of having formal work arrangements, and are therefore more likely to lack elements associated with decent employment, such as adequate social security and a voice at work. The two statuses are summed to create a classification of ‘vulnerable employment’, while wage and salaried workers together with employers constitute ‘non-vulnerable employment’.”

Between 1991 and 2018, Romania showed a decrease in the proportion of workers in vulnerable employment as compared to those in secure employment.

 

Labour Productivity (Source: ILO)

Labour productivity is an important economic indicator that is closely linked to economic growth, competitiveness, and living standards within an economy.” However, when increased labour output does not produce rising wages, this can point to increasing inequality. As indicated by a recent ILO report (2015), there is a “growing disconnect between wages and productivity growth, in both developed and emerging economies”. The lack of decent work available increases vulnerability to situations of labour exploitation. 

Labour productivity represents the total volume of output (measured in terms of Gross Domestic Product, GDP) produced per unit of labour (measured in terms of the number of employed persons) during a given period.

 

Rates of Non-fatal Occupational Injuries (Source: ILO)

Occupational injury and fatality data can also be crucial in prevention and response efforts. 

As the ILO explains:

“Data on occupational injuries are essential for planning preventive measures. For instance, workers in occupations and activities of highest risk can be targeted more effectively for inspection visits, development of regulations and procedures, and also for safety campaigns.”

There are serious gaps in existing data coverage, particularly among groups that may be highly vulnerable to labour exploitation. For example, few countries provide information on injuries disaggregated between migrant and non-migrant workers.

 

Rates of Fatal Occupational Injuries (Source: ILO)

Data on occupational health and safety may reveal conditions of exploitation, even if exploitation may lead to under-reporting of workplace injuries and safety breaches. At present, the ILO collects data on occupational injuries, both fatal and non-fatal, disaggregating by sex and migrant status. 

 

Research to date suggests that a major factor in vulnerability to labour exploitation is broader social vulnerability, marginalization or exclusion.

Groups Highly Vulnerable to Exploitation (Source: UNHCR)

Creating effective policy to prevent and protect individuals from forced labour, modern slavery, human trafficking and child labour means making sure that all parts of the population are covered, particularly the most vulnerable groups, including migrants.

According to the 2016 Global Estimates of Modern Slavery: “Almost one of every four victims of forced labour were exploited outside their country of residence, which points to the high degree of risk associated with migration in the modern world, particularly for migrant women and children. “

As IOM explains: “Although most migration is voluntary and has a largely positive impact on individuals and societies, migration, particularly irregular migration, can increase vulnerability to human trafficking and exploitation.” UNODC similarly notes that: “The vulnerability to being trafficked is greater among refugees and migrants in large movements, as recognized by Member States in the New York declaration for refugees and migrants of September 2016.”

The chart displays UNHCR’s estimates of persons of concern in Romania.

Achieving SDG Target 8.7 will require national governments to take direct action against the forms of exploitation through policy implementation.

Official Definitions
Forced Labour

Penal Code, 2014

“Art. 212: Supunerea la munca fortata sau obligatorie
Fapta de a supune o persoana, in alte cazuri decat cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci impotriva vointei sale sau la o munca obligatorie se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 3 ani.”

Codul Muncii, 2003

“Art. 4
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Termenul muncă forţată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber. (3) Nu constituie muncă forţată munca sau activitatea impusă de autorităţile publice:

a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu
b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege;
c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în condiţiile legii; d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia.”

“Art. 3
(1) Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
(2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei, meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea.
(4) Orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) -(3) este nul de drept.”

Child Labour

Codul Muncii, 2003

“Art. 13
(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(4) Încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă. (5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

Worst Forms of Child Labour

Codul Muncii, 2003

“Art. 13
(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(4) Încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă. (5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

“Art. 112
(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
(2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.”

“Art. 128
(1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte.
(2) Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.”

Hotărâre privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii, 2009

“Art. 2 Termenii şi expresiile de mai jos, în sensul prezentei hotărâri, au următoarele definiţii:

a) prin „copil” se înţelege orice persoană în vîrstă de până la 18 ani;
b) munci periculoase – toate activităţile din sectoarele formal şi informal, desfasurate de catre copil sau realizate prin implicarea nemijlocita a copilului, care, prin natura lor sau prin condiţiile în care se exercită, dăunează sănătăţii, securităţii, dezvoltării sau moralităţii copiilor, având următoarele caracteristici: se desfăşoară în sectoare economice periculoase sau în ocupaţii periculoase în care munca copiilor este interzisă prin lege; au o frecvenţă, durată şi/sau intensitate care împiedică frecventarea învăţământului obligatoriu, participarea la programe de orientare sau de formare profesională aprobate de autoritatea competentă, sau capacitatea copilului de a beneficia de instruire;
c) munci intolerabile – activitatile desfasurate de catre copil sau realizate prin implicarea nemijlocita a copilului, care, prin natura lor sau condiţiile în care se exercită, dăunează sănătăţii, securităţii, dezvoltării sau moralităţii copiilor si anume: toate formele de sclavie sau practicile similare – vânzarea de sau comerţul cu copii, servitutea pentru datorii şi munca de servitor – precum şi munca forţată sau obligatorie, inclusiv recrutarea forţată sau obligatorie a copiilor în vederea utilizării lor în conflictele armate; utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul practicării prostituţiei, producţiei de material pornografic sau de spectacole pornografice; utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul unor activităţi ilicite, mai ales pentru producţia şi traficul de stupefiante, aşa cum le definesc convenţiile internaţionale;”

“CAPITOLUL III
Tipuri de munci periculoase pentru copii”

Décision n° 600/2007 du 13 juin 2007 concernant la protection des jeunes sur le lieu de travail.

“””Réglemente la protection des enfants ayant entre 15 et 18 ans contre l’exploitation économique et contre tout travail susceptible de nuire à leur santé ou à leur développement physique, psychique ou social. L’annexe contient une liste des agents et activités qui représentent un danger pour les jeunes.

Abroge l’arrêté ministériel n° 753/2006, publié au Monitorul oficial du 15 novembre 2006.”””

Loi n° 272/2004 sur la protection des droits de l’enfant.

“SECŢIUNEA 1
Protecţia copilului împotriva exploatării economice
ART. 91
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării şi nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituţii de învăţământ, de protecţie specială, reeducare şi detenţie sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, ce comportă un risc potenţial sau care este susceptibilă să îi compromită educaţia ori să îi dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
(2) Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil este dat de unul sau de ambii părinţi ori de reprezentantul lui legal, în schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatării copilului prin muncă.
(3) În situaţiile în care copiii de vârstă şcolară se sustrag procesului de învăţământ, desfăşurând munci cu nerespectarea legii, unităţile de învăţământ sunt obligate să sesizeze de îndată serviciul public de asistenţă socială. În cazul unor asemenea constatări, serviciul public de asistenţă socială împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi cu celelalte instituţii publice competente sunt obligate să ia măsuri în vederea reintegrării şcolare a copilului.
(4) Inspecţia Muncii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, are obligaţia de a promova campanii de conştientizare şi informare:

a) pentru copii – despre măsurile de protecţie de care pot beneficia şi despre riscurile pe care le implică cazurile de exploatare economică;
b) pentru publicul larg – incluzând educaţie parentală şi activităţi de pregătire pentru categoriile profesionale care lucrează cu şi pentru copii, pentru a-i ajuta să asigure copiilor o reală protecţie împotriva exploatării economice;
c) pentru angajatori sau potenţiali angajatori.

ART. 92
(1) Prestarea de către copii a activităţilor remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv,
publicitar şi de modeling prevăzute la art. 91 alin. (1) este condiţionată de informarea prealabilă a serviciului public de asistenţă socială de la domiciliul copilului.
(2) Condiţiile de muncă pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi modalităţile procedurii de informare prealabilă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

Human Trafficking

Penal Code, 2014

“Art. 210: Traficul de persoane
(1)Recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea unei persoane in scopul exploatarii acesteia, savarsita:

a)prin constrangere, rapire, inducere in eroare sau abuz de autoritate;
b)profitand de imposibilitatea de a se apara sau de a-si exprima vointa ori de starea de vadita vulnerabilitate a acelei persoane;
c)prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase in schimbul consimtamantului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2)Traficul de persoane savarsit de un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 12 ani.
(3)Consimtamantul persoanei victima a traficului nu constituie cauza justificativa.”

“Art. 211: Traficul de minori
(1)Recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea unui minor, in scopul exploatarii acestuia, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2)Daca fapta a fost savarsita in conditiile art. 210 alin. (1) sau de catre un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(la data 01-feb-2014 Art. 211, alin. (2) din partea II, titlul I, capitolul VII modificat de Art. 245, punctul 22. din titlul III, capitolul II din Legea 187/2012 )
(3)Consimtamantul persoanei victima a traficului nu constituie cauza justificativa.”

LEGE nr. 678 din 21 noiembrie 2001

“Articolul 2
În prezenta lege, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) prin trafic de persoane se înţelege faptele prevăzute la art. 210 şi 211 din Codul penal;
b) prin exploatarea unei persoane se înţelege activităţile prevăzute la art. 182 din Codul penal;
c) prin victimă a traficului de persoane se înţelege persoana fizică, subiect pasiv al faptelor prevăzute la art. 210, 211, 264 şi 374 din Codul penal sau al tentativei la una dintre aceste fapte, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de persoană vătămată.”

Slavery

Penal Code, 2014

“CAPITOLUL VII: Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile
Art. 209: Sclavia
Punerea sau tinerea unei persoane in stare de sclavie, precum si traficul de sclavi se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.”

Governments can take action to assist victims and to prevent and end the  perpetration of forced labour, modern slavery, human trafficking and child labour. These actions should be considered in wider societal efforts to reduce prevalence and move towards eradication of these forms of exploitation.

Programs and Agencies for Victim Support

Policies for Assistance
Policies for Assistance, Human Trafficking

LEGE nr. 678 din 21 noiembrie 2001

“Articolul 20
(1) Persoana supusă traficului de persoane, care a săvârşit, ca urmare a exploatării sale, infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei unui stat ori donare de organe, ţesuturi ori celule de origine umană nu se pedepseşte pentru aceste infracţiuni.
(2) Persoana supusă traficului de persoane care a săvârşit una dintre contravenţiile prevăzute la art. 3 pct. 3 şi 6 nu se sancţionează.”

“Capitolul IV Dispoziţii speciale privind procedura judiciară
Capitolul V Protecţia şi asistenţa victimelor traficului de persoane”

Law 211 on Certain Measures to Ensure the Protection of Victims of Crime, 2004

Law 682 on Witness Protection

Emergency Ordinance n° 194 on the Regime of Aliens (2002, as amended 2008)

Emergency Ordinance n° 105 on Romania’s state border (2001)

Policies for Assistance, General

Loi n° 272/2004 sur la protection des droits de l’enfant.

“CAPITOLUL VI
Protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricărei forme de violenţă

ART. 89
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migraţiei ilegale, răpirii, violenţei, pornografiei prin internet, precum şi a oricăror forme de violenţă, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituţii de învăţământ, medicale, de protecţie, medii de cercetare a infracţiunilor şi de reabilitare/detenţie, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc.
(2) Orice persoană fizică sau juridică, precum şi copilul pot sesiza direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violenţă, inclusiv violenţă sexuală, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijenţă.
(3) Angajaţii instituţiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul şi au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligaţia de a sesiza de urgenţă direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.

ART. 90
(1) Părinţii copilului sau, după caz, alt reprezentant legal al acestuia, autorităţile publice şi organismele private au obligaţia să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita readaptarea fizică şi psihologică şi reintegrarea socială a oricărui copil care a fost victima oricărei forme de neglijenţă, exploatare sau abuz, de tortură sau pedeapsă ori tratamente crude, inumane sau degradante.
(2) Persoanele menţionate la alin. (1) vor asigura condiţiile necesare pentru ca readaptarea şi reintegrarea să favorizeze sănătatea, respectul de sine şi demnitatea copilului.”

 

Penalties
Penalties, Forced Labour

Penal Code, 2014

“Art. 212: Supunerea la munca fortata sau obligatorie
Fapta de a supune o persoana, in alte cazuri decat cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci impotriva vointei sale sau la o munca obligatorie se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 3 ani.”

Penalties, Child Labour

Codul Muncii, 2003

“Art. 260
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:

a) nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei;
b) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 34 alin. (5) , cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei;
c) împiedicarea sau obligarea, prin ameninţări ori prin violenţe, a unui salariat sau a unui grup de salariaţi să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) , cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
f) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
g) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 139 şi 142, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
h) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 140, cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei;
i) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
j) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
k) neacordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 53 alin. (1) , în cazul în care angajatorul îşi întrerupe temporar activitatea cu menţinerea raporturilor de muncă, cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei;
l) încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
m) încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 27 şi 119, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
n) nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
o) încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligaţiei prevăzute la art. 102, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;
p) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) , cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă.
(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispoziţiile legislaţiei în vigoare.”

Hotărâre privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii, 2009

“CAPITOLUL IV Contravenţii şi sancţiuni
Art. 8 (1) Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului depistaţi că permit copilului sau folosesc copilul la efectuarea de munci periculoase sunt obligaţi să frecventeze programe de educaţie parentală sau, după caz, de consiliere, în baza serviciilor asigurate sau facilitate de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, conform art. 92 lit. b) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
(2) Serviciile menţionate la alin. (1) sunt destinate atât părinţilor sau reprezentanţii legali ai copilului cât şi copiilor, în baza unuia dintre planurile prevăzut la art. 6 alin. (3).
(3) Fapta părintelui sau a reprezentantului legal care refuză serviciile prevăzute la alin. (1) sau care a beneficiat de programe de educaţie parentală şi consiliere şi continuă să folosească sau permite copilului efectuarea de munci periculoase constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 la 1500 lei.

Art. 9 Fapta persoanei fizice care foloseşte copiii la efectuarea de munci periculoase, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1000 lei, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât potrivit legii să fie considerată infracţiune.

Art. 10 Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 8 alin. (3) şi art. 9 şi aplicarea sancţiunilor se face de către poliţie, în urma sesizării scrise din partea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Art. 11 (1) Prevederile prezentului capitol referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii ori comunicării procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege, corespunzător faptei pentru care a fost sancţionat, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”

“Art. 265
(1) Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau
folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la art. 264 alin. (4) se sancţionează primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.
(3) Dacă munca prestată de persoanele prevăzute la alin. (2) sau la art. 264 alin. (4) este de natură să le pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4), instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele pedepse complementare:

a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;
b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani;
c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor ori subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;
d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării. (5) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:

a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;
b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare;
c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii.

(6) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4) de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c).”

Loi n° 272/2004 sur la protection des droits de l’enfant.

“CAPITOLUL XI Răspunderi şi sancţiuni
ART. 141
(1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 41 alin. (2), art. 52 alin. (4) şi art. 96 constituie abatere disciplinară gravă şi se sancţionează potrivit legii.
(2) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 41 alin. (3), art. 91 alin. (3) teza întâi şi art. 118 alin. (1) lit. a) constituie abatere disciplinară.

ART. 142
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
o) nerespectarea prevederilor art. 91 alin. (2);”

Penalties, Human Trafficking

Penal Code, 2014

“Art. 210: Traficul de persoane
(1)Recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea unei persoane in scopul exploatarii acesteia, savarsita:

a)prin constrangere, rapire, inducere in eroare sau abuz de autoritate;
b)profitand de imposibilitatea de a se apara sau de a-si exprima vointa ori de starea de vadita vulnerabilitate a acelei persoane;
c)prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase in schimbul consimtamantului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2)Traficul de persoane savarsit de un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 12 ani.
(3)Consimtamantul persoanei victima a traficului nu constituie cauza justificativa.”

“Art. 211: Traficul de minori
(1)Recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea unui minor, in scopul exploatarii acestuia, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2)Daca fapta a fost savarsita in conditiile art. 210 alin. (1) sau de catre un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(la data 01-feb-2014 Art. 211, alin. (2) din partea II, titlul I, capitolul VII modificat de Art. 245, punctul 22. din titlul III, capitolul II din Legea 187/2012 )
(3)Consimtamantul persoanei victima a traficului nu constituie cauza justificativa.”

Penalties, Slavery

Penal Code, 2014

“CAPITOLUL VII: Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile
Art. 209: Sclavia
Punerea sau tinerea unei persoane in stare de sclavie, precum si traficul de sclavi se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.”

Penalties, General

Codul Muncii, 2003

“Art. 264
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale, în scopul împiedicării verificărilor privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, în termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitări.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte, spaţii, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le foloseşte în realizarea activităţii lui profesionale, pentru a efectua verificări privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.
(4) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.”

Penal Code, 2014

“Art. 213: Proxenetismul
(1)Determinarea sau inlesnirea practicarii prostitutiei ori obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei de catre una sau mai multe persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2)In cazul in care determinarea la inceperea sau continuarea practicarii prostitutiei s-a realizat prin constrangere, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3)Daca faptele sunt savarsite fata de un minor, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu jumatate.
(4)Prin practicarea prostitutiei se intelege intretinerea de acte sexuale cu diferite persoane in scopul obtinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.

Art. 214: Exploatarea cersetoriei
(1)Fapta persoanei care determina un minor sau o persoana cu dizabilitati fizice ori psihice sa apeleze in mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiaza de foioase patrimoniale de pe urma acestei activitati se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2)Daca fapta este savarsita in urmatoarele imprejurari:

a)de parinte, tutore, curator ori de catre cel care are in ingrijire persoana care cerseste;
b)prin constrangere,
pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 215: Folosirea unui minor in scop de cersetorie
Fapta majorului care, avand capacitatea de a munci, apeleaza in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor material, folosindu-se in acest scop de prezenta unui minor, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 216: Folosirea serviciilor unei persoane exploatate
Fapta de a utiliza serviciile prevazute in art. 182, prestate de o persoana despre care beneficiarul stie ca este victima a traficului de persoane ori a traficului de minori, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Art. 217: Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in art. 209-211 si art. 213 alin. (2) se pedepseste.”

Data Commitments

A Call to Action to End Forced Labour, Modern Slavery and Human Trafficking, Not signed

1.ii. Take steps to measure, monitor and share data on prevalence and response to all such forms of exploitation, as appropriate to national circumstances;

Programs and Agencies for Enforcement

Measures to address the drivers of vulnerability to exploitation can be key to effective prevention. A broad range of social protections are thought to reduce the likelihood that an individual will be at risk of exploitation, especially when coverage of those protections extends to the most vulnerable groups.

Social Protection Coverage: General (at Least One)
Social Protection (Source: ILO)

The seminal ILO paper on the economics of forced labour, Profits and Poverty, explains the hypothesis that social protection can mitigate the risks that arise when a household is vulnerable to sudden income shocks, helping to prevent labour exploitation. It also suggests that access to education and skills training can enhance the bargaining power of workers and prevent children in particular from becoming victims of forced labour. Measures to promote social inclusion and address discrimination against women and girls may also go a long way towards preventing forced labour.

If a country does not appear on a chart, this indicates that there is no recent data available for the particular social protection visualized.

Social Protection Coverage: Unemployed
Social Protection Coverage: Pension
Social Protection Coverage: Vulnerable Groups
Social Protection Coverage: Poor
Social Protection Coverage: Children
Social Protection Coverage: Disabled